"Spune: "Oare sunt egali aceia care știu cu aceia care nu știu?" (Az-Zumar: 9).
"Oamenii se împart în două categorii: știutorii și căutătorii de știință. Afară de aceștia, nu este decât o gloată de sălbatici, spre care Allah nu se îndreaptă." (Hadis nobil)
"Ştiința, dacă este puțină, îndepărtează de Dumnezeu, dar, dacă este multă, apropie de El." (Louis Pasteur)
"Şi la munți, cum sunt ei ridicați" (Al-Ghașiya:19).
Datorită presiunii uriașe și altor factori geologici din interiorul și din exteriorul pământului, s-au format plăcile și blocurile de pământ, alcătuite din scoarța pământului și o parte din învelișul lui, pe care se sprijină astăzi continentele și oceanele.
Aceste plăci tectonice sunt pentru straturile pământului de sub ele ca niște scânduri de lemn care plutesc pe suprafața apei, îndepărtându-se foarte încet unele de altele. Așa au apărut și continentele, mările și oceanele și s-a întins și pământul, continuând și în prezent aceste fenomene. Alte plăci tectonice se apropie unele de altele, apoi se ciocnesc, iar blocul mai greu se scufundă treptat sub cel mai ușor, ridicându-l, așa cum ridică ranga un bloc greu de piatră. În felul acesta s-au ridicat și s-au înălțat foarte lent și munții, în decursul a milioane de ani. Lanțul Munților Himalaya s-a ridicat ca urmare a ciocnirii blocului tectonic indian cu blocul asiatic, lanțul munților Alpi ca urmare a ciocnirii dintre blocul african și blocul european, lanțul munților Anzi din America de Sud ca urmare a ciocnirii dintre blocul american și blocul african.
Studiul fosilelor demonstrează existența unor resturi de ființe în cele mai multe masive muntoase, ceea ce dovedește că, în vremuri de mult apuse, suprafețele actuale s-au aflat sub suprafața apei.
"Şi am aruncat pe el munți neclintiți, Şi am lăsat să crească pe el de toate, cu măsură cumpănită"
Munții de bazalt și de granit s-au format foarte lent, cu peste trei milioane de ani în urmă, datorită "aruncării", adică datorită lavei aruncate din măruntaiele pământului, care s-a răcit și s-a acumulat în decursul a milioane de ani, iar apoi s-a ridicat deasupra suprafeței mării, datorită ciocnirii și întrepătrunderii plăcilor tectonice, așa cum, am explicat în comentariul științific la versetul sfânt: "Şi la munți, cum sunt ei ridicați"(AlGhașiya:19).
Cât despre munții de gresie sau de calcar, și ei s-au format tot datorită "aruncării", adică din materialele calcaroase și alte resturi de pământ și roci purtate de ploi și de râuri și aruncate în mări și oceane, pe lângă materialele calcaroase din recifii de corali. Toți munții, fie că este vorba de cei vulcanici, de cei calcaroși sau de cei alcătuiți din ambele tipuri de roci, s-au format sub suprafața apei, în fundul oceanelor și al mărilor, datorită "aruncării" de la suprafața pământului sau din interiorul lui. Observăm, în versetele următoare, miracolul științific conținut de cuvântul "a arunca", prin care se sugerează, în mod uimitor, procesul de formare al munților, așa cum l-a descoperit geologia recent:
"Iar pământul l-am întins Noi și am aruncat pe el munți neclintiți și am lăsat să crească de toate, cu măsură cumpănită" (Al-Hijr: 19)".
"El a așezat pe pământ munți statornici, ca să nu se clatine cu voi, râuri și drumuri, poate că voi veți fi călăuziți" (An- Nahl: 15).
"El a creat cerurile fără stâlpi pe care voi să-i puteți vedea și a aruncat [înfigând] în pământ, munți trainici, pentru ca el să nu se clatine cu voi" (Luqman: 10).
"Şi munții ca țăruși"
S-a relatat că Trimisul cel generos a zis: " Când Allah a creat pământul, el a început să se balanseze și l-a fixat pe el cu munții."
Cuvântul rawasi, tradus de cele mai multe ori prin "munți", derivat de la verbul rasa "a fixa", apare în opt versete sfinte. Dacă va reflecta îndelung asupra lor, probabil că orice geolog va cădea cu fața la pământ, smerit, confirmând adevărul cuvintelor lui Allah. Ştiința nu a descoperit decât recent informațiile conținute în ele. Iată aceste versete:
1."El este Cel care a întins pământul și a așezat pe el munți și râuri" (ArRa'd: 3).
2."Iar pământul l-am întins Noi și am aruncat pe el munți neclintiți și am lăsat să crească de toate, cu măsură cumpănită" (Al-Hijr: 19)".
3." El a așezat pe pământ munți statornici, ca să nu se clatine cu voi, râuri și drumuri, poate că voi veți fi călăuziți" (An- Nahl: 15).
4."Nu este El Cel care a făcut pământul loc de repaus, a pus în mijlocul lui râuri, i-a făcut munți neclătinători și a pus o stavilă între cele două mări ?
Este un alt Dumnezeu alături de Allah ? Nu, însă cei mai mulți dintre ei nu știu!" (An-Naml: 61).
5. "El a creat cerurile fără stâlpi pe care voi să-i puteți vedea și a aruncat [înfigând] în pământ munți trainici, pentru ca el să nu se clatine cu voi și a risipit pe el tot felul de vietăți. Şi am coborât Noi din cer ploaia și am făcut să crească pe el plante folositoare de tot felul" (Luqman: 10).
6."Şi El a pus deasupra lui [a pământului] munți neclintiți și l-a binecuvântat și a orânduit pe el toate cele necesare pentru hrană în patru zile egale, pentru cei care întreabă". (Fussilat: 10).
7."Şi nu am făcut pe el munți trainici, semeți și nu v-am dat vouă să beți apă dulce?" (Al-Nursalat: 27).
8."Şi a întărit munții lui." (An-Nazi'at: 32)
Comentariu științific
Datorită rotației pământului în jurul axei sale, se produce forța centrifugă, care aruncă în afară ceea ce se află pe suprafața pământului. La rândul său, forța gravitațională atrage ceea ce se află pe pământ, spre centrul său.
Datorită faptului că forța centrifugă este egală cu forța gravitațională, pământul nu se înclină și nu se perturbă, în ciuda rotirii sale. Dar pentru ca forța centrifugă să fie egală cu forța gravitațională, este nevoie ca scoarța terestră să fie echilibrată în toate componentele sale, iar munții joacă un rol însemnat în acest echilibru, datorită rădăcinilor lor, care pătrund adânc în straturile pământului. Munții sunt pentru pământ ceea ce este ancora pentru vapor și ceea ce sunt țărușii pentru cort. Ei sunt asemenea aisbergului care plutește pe mare; se afundă și se ridică pe pământ, fără ca noi să ne dăm seama, asemenea aisbergului care se înalță și se cufundă în apele oceanului. Acest rol, pe care munții îl au în menținerea echilibrului pământului, nu a fost descoperit de știință, decât în secolul XIX, de către savanții Eurie (1854) și Duitton (1889).
Îi întrebăm pe aceia care au îndoială în privința Coranului cel Sfânt și a Trimisului cel generos: Cine l-a învățat pe Profet știința despre munți și în ce lucrare a cercetătorilor din antichitate există informații despre munți, despre felul în care s-au format și s-au înălțat, despre rolul lor în împiedicarea tulburării sau balansării pământului, în pofida rotirii în jurul axei sale?
Acestea sunt fapte care nu au devenit cunoscute decât în secolele XIX și XX și care nu au fost cunoscute cu cincisprezece veacuri în urmă, decât de către Creatorul munților - Allah Preaslăvitul și Preaînaltul.
În sfârșit , probitatea științifică ne obligă să menționăm faptul că Ali ben Abi Talib - Pacea asupra lui! a comentat într-o manieră științifică uluitoare ceea ce se menționează în Coranul cel Sfânt și în Tradiția Nobilă despre rolul munților în asigurarea echilibrului pământului. Astfel, în predica lui citim: "și a fixat prin stânci legănarea pământului"; în predica 89 citim: "și a echilibrat cu ajutorul munților rocile lui"; în predica 204 citim: "și i-a făcut pe ei reazem pentru pământ și i-a sprijinit pe ei cu țăruși și a liniștit mișcarea lui" .
"Şi munții i-a fixat,..."
Munții reprezintă factorul principal în acumularea apei dulci și în fixarea solului. Dacă nu ar fi munții, cea mai mare parte a apei căzute din cer s-ar scurge în mare fără să se adune în pământ și ar purta solul cu ea. Acest adevăr științific pare astăzi axiomatic, dar știința nu l-a cunoscut decât în urmă cu ceva mai bine de o sută de ani. Cei mai mulți hidrologi credeau până la mijlocul secolului XIX că sursele apelor dulci și izvoarele subterane se află în apa de mare, care s-ar infiltra în straturile pământului, unde s-ar purifica de sarea din ea și apoi ar izbucni sub forma râurilor, pentru a se întoarce din nou în mare. Dar Revelația a arătat că sursa apei dulci se află în cer și nu în mare, după cum a arătat care este rolul munților înalți în acumularea apei și în formarea râurilor cu apă dulce: "Şi Noi trimitem vânturile care fecundează și trimitem apă din cer, pe care v-o dăm de băut, însă voi nu o puteți strânge "(Al-Hijr: 22). Sursele apelor Nilului nu au fost cunoscute în secolul XIX (1862), când descoperitorii Speke si Grant au confirmat că apele Nilului Alb provin din impactul dintre vaporii de apă, care se ridică din Oceanul Indian și munții înalți din Kenya, unde se condensează la impactul cu vârfurile reci ale munților și se transformă în cascadele ce constituie izvoarele acestui afluent al Nilului. Aproximativ asemănător stau lucrurile și în cazul fluviului Congo. Constatăm legătura dintre munții înalți și apele dulci și în cuvintele lui Allah Preaînaltul: "Şi nu am făcut pe el munți trainici, semeți și nu v-am dat vouă să beți apă dulce?"(Al-Mursalat :27). Munții joacă rolul unui filtru pentru zăpezile care le acoperă vârfurile și apele care cad peste ei, întrucât apa se scurge foarte încet către straturile lor interioare si pământul din vecinătatea lor, unde se acumulează apele freatice. Dacă nu ar exista munții, cea mai mare parte a apei căzute din cer s-ar scurge în mare, adeverindu-se cuvintele lui Allah Preaînaltul: "Şi Noi am pogorât apă din cer cu măsură. Apoi, Noi am făcut să stea în pământ, cu toate că avem puterea să o facem să dispară" (AlMu`minun: 18).
Munții bogați care se reînnoiesc
"În munți sunt dâre albe și roșii, cu felurite culori, și stânci foarte negre?!" (Fatir: 27).
Ne-am oprit îndelung asupra cuvântului judad "dâre", pe care cele mai multe comentarii ale Coranului l-au explicat ca însemnând "cărări" și prin aceasta s-a limitat sensul versetului sfânt la următoarele: "A creat munții pe care sunt dâre de diferite culori". Dar se știe că acest cuvânt are mai multe sensuri, așa după cum aflăm din "Lisan al-Arab": judad este plural de judda, cu sensul de "cărări". Dar judad este și plural de jadda, cu sensul de lucru care se reînnoiește. Iar jadd înseamnă "bogat", ca în ruga Trimisului cel generos : "Doamne, nu poate nimeni împiedica ceea ce ai dat și nu poate nimeni să dea ceea ce ai oprit, și nu este de folos măreția celor măreți, în fața Ta!". Un alt sens al cuvântului judad, în afară de "cărări", este acela de "lucruri bogate, care se reînnoiesc".
Pornind de la aceasta, constatăm dar - Allah știe cel mai bine ! - că versetul lui Allah Preaînaltul "A creat munții pe care sunt dâre de diferite culori" are și un alt sens, adică Domnul a făcut ca unii munți să se reînnoiască și să dispună de bogății. Oare a descoperit stiința despre munți ceva de acest fel?
Explorarea Polului Sud a început în anul 1820 și s-a descoperit că este vorba de un continent acoperit de zăpezi înghețate care se ridică până la înălțimea de 1500 metri și că acest munte uriaș de gheață care se reînnoiește de milioane de ani reprezintă 90% din rezervele de apă dulce pe care Creatorul le-a depus în pământ. Munții care conțin fier, cupru, aur, pietre prețioase, marmură de diverse culori sunt, de asemenea, o sursă de bogăție, care doar rareori se epuizează. Dimpotrivă, această bogăție se reînnoiește încet, cu trecerea timpului, în ciuda amenințării cu epuizarea venită din partea omului și a factorilor naturali, așa cum sunt aerul, soarele și apa, și aceasta pentru că munții au rădăcini adânci în straturile pământului și, pe măsură ce vârfurile și platourile lor se uzează, se ridică rădăcinile din adâncul pământului și reînnoiesc ceea ce au consumat omul și natura. Munții Apalași din America de Nord, de pildă, în ciuda vârstei lor estimate la mii de milioane de ani și a factorilor de eroziune, continuă să fie semeți și înalți însă ei nu mai au rădăcini în adâncul pământului.
____________________________
fragment din cartea "Ştiintele despre Pamant in Coran", autor Dr. Adnan Aș - Şarif
(cartea este pe site in format PDF la sectiunea Biblioteca)
Articole asemanatoare
Putem dovedi existenta lui Allah?
Musca si importanta animalelor in Coran
Lumea paienjenilor si a tantarului in versetele…