Importanta Traditiei Profetului (s.a.s.) – Sunnah


"V-am lăsat vouă două lucruri: Coranul și tradiția mea (Sunnah); dacă vă veți ține de ele, nu veți rătăci niciodată." (Profetul Muhammed - s.a.s.).

Sunnah- Tradiția profetului Muhammed (s.a.s.) are o importanță deosebită pentru fiecare musulman, deoarece constituie cea de-a doua sursă a Islamului, după Coran. Coranul cuprinde regulile generale și principiile de bază ale religiei care sunt detaliate și interpretate în Sunnah. Religia islamică nu poate fi completă și nu poate fi pusă în aplicare fără Sunnah, deoarece ea este însăși imaginea practică a Coranului. Sunnah detaliază și interpretează regulile generale și versetele cu sensuri ascunse care ar putea fi înțelese diferit dacă nu ar exista un sistem definit de interpretare. De fapt, trebuie să considerăm că Sunnah reprezintă singura explicație validă a învățăturilor coranice și singura modalitate de a evita disensiunile cu privire la interpretarea și punerea lor în practică. Coranul nu a fost niciodată menit să fie folosit independent de călăuzirea Profetului (s.a.s.) și de tradiția lui, lucru dovedit de istoria revelării Coranului ce a fost pogorât pe parcursul a douăzeci și trei de ani, în diverse împrejurări. Faptul că Sunnah este una dintre cele două surse de bază ale legislației islamice este dovedit atât de Coran, de relatările profetului Muhammed (s.a.s.), cât și de faptele primelor generații de musulmani, de acceptul unanim al comunității musulmane.

1). Dovezi din Coran.În Coran sunt multe versete care evidențiază faptul că tradiția Profetului (s.a.s) - Sunnah este una dintre sursele legislației islamice și că respectarea și urmarea tradiției Profetului (Sunnah) este obligatorie.


Voi prezenta în continuare câteva versete din care reies cele afirmate mai sus. Cel care crede în Allah trebuie să i se supună și Profetului (s.a.s.):


"O, voi cei care credeți, supuneți-vă lui Allah și supuneți-vă Profetului și nu vă anulați faptele voastre". (Sura Muhammed: 33);


"Cel ce se supune Trimisului se supune neîndoielnic și lui Allah. Cât despre cei care întorc spatele, Noi nu te-am trimis să fii peste ei păzitor!" (Sura An-Nisa': 80);


-¦ Ceea ce vă dăruiește Trimisul primiți, iar cele de la care vă oprește, de la acelea opriți-vă și fiți cu frică de Allah, căci Allah este aspru la pedeapsă." (Sura Al-Hașr: 7).


Iată câteva versete care au clasificat credința în funcție de supunerea față de Profet (s.a.s.), în funcție de acceptul celor legiferate de el și de oprirea de la cele interzise de el:


"Nu se cuvine ca un drept-credincios și nici o drept-credincioasă să mai aleagă, dacă Allah și Trimisul Său au hotărât în privința lor un lucru. Iar acela care se răzvrătește împotriva lui Allah și a Trimisului Său se află în rătăcire învederată." (Sura Al-Ahzab: 36);


"Însă, nu! [Jur] pe Domnul Tău! Nu vor crede ei [cu adevărat] până ce nu te vor lua pe tine ca judecător pentru [certurile] cele care se iscă între ei și nu vor mai afla în sufletele lor temere față de ceea ce tu ai hotărât și nu se vor supune cu desăvârșită supunere [hotărârii tale]." (Sura An-Nisa': 65);


"Singurele vorbe ale drept-credincioșilor, atunci când ei sunt chemați la Allah și la Trimisul Său pentru a judeca între ei, sunt că ei trebuie să zică: 'Aceștia vor fi cei care izbândesc'." (Sura An-Nur: 51).

a. Versete din care reiese că Sunnah, în cea mai mare parte, este revelație de la Allah și că profetul Muhammed (s.a.s.) nu a venit cu ceva de la el în ceea ce privește legislația islamică, iar ceea ce a interzis Profetul (s.a.s.) prin tradiția lui este identic cu tot ceea ce a interzis Allah în Coran:


"Luptați împotriva celor care nu cred în Allah și în Ziua de Apoi și nu opresc ceea ce Allah și Trimisul Său au oprit și nu împărtășesc religia adevărului". (Sura At-Tauba: 29);


"Pentru aceia care îl urmează pe Trimis, Profetul neînvățat, despre care află scris la ei în Tora și în Evanghelie, El le poruncește ceea ce este bine și-i oprește de la ceea ce este urât, le îngăduie lor bunătățile și-i oprește de la cele necurate și-i ușurează pe ei de povara lor și de lanțurile care au fost asupra lor. Cei ce cred în el și îl susțin și îl ajută și urmează lumina care a fost pogorâtă cu el, aceia vor fi izbânditori". (Sura Al-Araf: 157).

b. Versete care evidențiază faptul că Profetul (s.a.s.) interpretează și detaliază versetele Coranului și că el este o sursă de învățătură pentru comunitatea lui. Allah Preaînaltul ne spune în Coranul cel Sfânt:


"Iar ție ți-am pogorât Noi Coranul pentru ca tu să le tâlcuiești oamenilor deslușit ceea ce a fost pogorât în el poate că ei voi chibzui". (Sura An-Nahl: 44);


"Şi nu ți-am pogorât ție cartea decât ca să le deslușești lor limpede cele asupra cărora aveau ei neînțelegeri și ca un ghid și ca îndurare pentru un neam de oameni care cred". (Sura An-Nahl: 64)";


''Allah și-a arătat bunăvoința față de credincioși, trimițându-le un profet chiar din mijlocul lor, care să le recite versetele Sale, să-i curățească și să-i învețe Cartea și Înțelepciunea, chiar dacă au fost mai înainte în rătăcire învederată". (Sura Al-Imran: 164).


Teologii musulmani au spus că prin cuvântul "înțelepciunea" din versetul menționat mai sus se înțelege tradiția Profetului (s.a.s.).


2). Argumente din Sunnah.Există foarte multe relatări ale Profetului (s.a.s.) din care reiese că Sunnah este una dintre sursele de bază ale Islamului. S-a relatat că profetul Muhammed (s.a.s.) l-a întrebat pe Mu'az ibn Jebel când l-a trimis în Yemen pentru a-i învăța pe cei de acolo Islamul: "Pe ce te vei baza când vei judeca între ei?". A spus: "Pe Coranul cel Sfânt". "Şi dacă nu vei găsi în Coran?". A spus: "Pe Sunnah (tradiția Profetului)". A spus: "Şi dacă nu vei găsi în Sunnah?". A spus: "Mă voi strădui să dau verdictul corect". A spus: "Laudă lui Allah care l-a îndrumat pe trimisul Trimisului lui Allah Preaînaltul!".


În continuare vă voi prezenta câteva relatări în care profetul Muhammed (s.a.s.) afirmă că i s-a revelat Coranul și nu numai, iar ceea ce a poruncit și a legiferat face parte din revelație, iar fapta după Sunnah este faptă după Coran, supunerea față de Trimis este supunerea față de Allah, iar tăgăduirea Profetului (s.a.s.) este tăgăduirea lui Allah: "Între noi și voi se află Cartea lui Allah; ceea ce găsim în ea permis, permitem, iar ceea ce găsim în ea interzis, interzicem; cu siguranță că ceea ce a interzis Profetul este la fel ca o interdicție venită de la Allah." (Relatat de Ibn Mageh). "Exemplul meu și a ceea ce mi-a trimis Allah este asemenea exemplului unui bărbat care a spus: O parte din neamul său l-au ascultat și au părăsit acel ținut, iar o parte dintre ei a rămas și a fost nimicită la venirea armatei. Exemplul acestora este asemenea celui care mi s-a supus și a urmat ceea ce mi s-a dat și a celui care m-a tăgăduit și a tăgăduit ceea ce mi s-a dat". (Relatat de Bukhari).


"Cine mi se supune mie I se supune lui Allah și cine mă tăgăduiește Îl tăgăduiește pe Allah". În altă relatare: "Toată comunitatea mea va intra în Paradis în afara celui care a refuzat". Au întrebat: "Cine a refuzat, o, Profetule?" A spus: "Cine mi s-a supus va intrat în Paradis, iar cel care m-a tăgăduit a refuzat".


Relatări în care Profetul (s.a.s.) ne poruncește să-i urmăm tradiția și să luăm ritualurile de adorare de la el, să ascultăm, să memorăm și să trasmitem mai departe relatările lui, în care ne-a interzis să născocim sau să mințim în ceea ce privește relatările lui și în care l-a avertizat pe cel care procedează astfel: "V-am lăsat vouă două lucruri: Coranul și tradiția mea (Sunnah); dacă vă veți ține de ele, nu veți rătăci niciodată". (Relatat de Beyhaki); "Urmați tradiția mea și tradiția califilor bine călăuziți". (Relatat de Abu Daud); "Rugați-vă așa cum m-ați văzut pe mine rugându-mă". (Relatat de Bukhari); "Urmați-mă în ceea ce privește ritualurile de adorare ale pelerinajului". (Relatat de Nisayi); "Cine minte în ceea ce mă privește nu se poate compara cu minciuna asupra altuia, cine minte despre mine intenționat să-și pregătească locul în foc."

3. Faptele companionilor.Aceasta era atitudinea companionilor în ceea ce privește tradiția Profetului (s.a.s.). Pentru ei, tradiția Profetului (s.a.s.) a reprezentat sursa revelației, astfel încât arătau supunere față de tot ce spunea și făcea sau le spunea să facă și, de asemenea, se opreau de la cele de la care i-a oprit Profetul (s.a.s.). Îl urmau așa de atenți, încât făceau tot ce făcea Profetul (s.a.s.) și lăsau tot ceea ce lăsa Profetul (s.a.s.), fără să cunoască motivul sau înțelepciunea acestora, conform celor transmise de Bukhari de la Ibn Omar: "Profetul a purtat un inel de aur și oamenii au început să poarte și ei, iar când profetul Muhammed și-a scos inelul și l-a aruncat, spunând: l-au aruncat și oamenii." Odată, Profetul (s.a.s.) s-a dus să-și îndeplinească rugăciunea împreună cu companionii săi, iar când a intrat în moschee s-a descălțat și și-a pus încălțările în stânga. Când au văzut asta, companionii au făcut și ei la fel. După ce au terminat rugăciunea, Profetul (s.a.s.) i-a întrebat: "Ce v-a făcut să vă descălțați?". Au spus: "Te-am văzut că te-ai descălțat, așa că ne-am descălțat și noi". Atunci Profetul (s.a.s.) a spus: "A venit îngerul Jibril și mi-a zis că am murdărie pe talpa încălțămintei". (Relatat de Abu Daud).

4. Acceptul unanim al comunității musulmane.Dacă analizăm spusele și faptele companionilor, a urmașilor lor și a învățaților de după ei, nu vom găsi o singură persoană care să aibă în suflet credință și să refuze să urmeze tradiția Profetului (s.a.s.) și să nege faptul că este una dintre sursele Islamului. Ba chiar vom vedea că oamenii erau strâns legați de tradiția Profetului (s.a.s.) și îi avertizau pe cei care o contraziceau. Așadar ideea conform căreia Sunnah este considerată ca fiind cea de-a doua sursă de bază a Islamului, după Coran, este unanim acceptată de comunitatea musulmană. În acest sens, Imam Şafi'i a spus: "Oamenii au avut o opinie unanimă în ceea ce privește faptul că dacă un om ajunge să aibă cunoștință despre ceva din Sunnah, nu trebuie să neglijeze această informație și să prefere în locul acesteia părerea altor oameni". De asemenea, a mai spus: "Nu am auzit pe cineva pe care să-l aleagă oamenii ca reprezentant al lor sau care s-a dedicat științei să contrazică faptul că Allah Preaînaltul a poruncit supunerea față de Profet (s.a.s.) și urmarea tradiției sale și că Allah a hotărât ca toți să-l urmeze. Nu trebuie ca oamenii să respecte alte porunci decât cele din Coran și din Tradiția Profetului". Afirmațiile care nu aparțin Coranului și Sunnei sunt afirmațiile oamenilor, iar Allah ne-a poruncit nouă, celor dinaintea noastră și celor de după noi să acceptăm cele transmise de profetul Muhammed (s.a.s.). Imamul Ibn Hazim a spus în legătură cu versetul:


"...și dacă aveți divergențe în ceea ce privește un lucru, comparați-l cu ceea ce a spus Allah și Trimisul lui, dacă voi credeți în Allah și în Ziua de Apoi". (Sura An-Nisa: 59)


următoarele: "Societatea musulmană are o părere unanimă în ceea ce privește faptul că acest verset este valabil pentru noi și pentru toate creaturile înzestrate cu suflet - oameni si ginni, până în Ziua Judecății, așa cum este valabil și pentru cei care au trăit în timpul profetului Muhammed (s.a.s.) și pentru toți cei care au venit după el, fără nicio diferență." De asemenea, șeikhul Islamului, Ibn Teymiye, a spus: ,,Şi se știe că nu există vreun imam acceptat de comunitatea islamică, în general, care să contrazică intenționat tradiția profetului Muhammed (s.a.s.). Ba chiar ei sunt de acord că este obligatoriu să urmăm tradiția Profetului (s.a.s.) și că afirmația oricăruia dintre noi poate fi acceptată sau respinsă în afară de cea a profetului Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!).


-

Comentarii aferente acestui articol



Adauga un comentariu

(Your email address will not be published.)