Ibn al-Nafis

Ibn al-Nafis (607 d.Hijri - 678 d.Hijri; 1213 d.Hr. - 1288 d.Hr.): medic arab faimos din Evul mediu; a scris una dintre cele mai vaste enciclopedii medicale din istoria omenirii.

Ala al-Din Abu al-Hassan Ali ibn Abi-Hazm al-Qarshi al-Dimashqi, cunoscut si sub numele de Ibn al-Nafis, a fost unul dintre cei mai mari savanți musulmani arabi, a cărui activitate este legată de foarte multe domenii: fizică, anatomie, fiziologie, chirurgie, oftalmologie, teologie, filozofie, logică, psihologie, sociologie, astronomie, geologie, gramatică, lingvistică, istorie, futurologie, teoria și filozofia științei.

Ibn al-Nafis s-a nascut in Damasc. El a studiat la facultatea de medicina din cadrul spitalului infiintat de Nur al- Din Zangi. Profesorul sau de medicina a fost Muhaththab al-Din Abd al- Rahim. In afara de medicina, Ibn al-Nafis a studiat jurisprudenta, literatura si teologie. El a devenit astfel un expert renumit al scolii de jurisprudenta Shafi'I, cat si un reputat doctor.

Dupa ce a obtinut titlul de expert in medicina si jurisprudenta, s-a mutat la Cairo, unde a fost desemnat ca director al faimosului spital Nasri. Aici a instruit un mare numar de specialisti in medicina, printre care si pe renumitul chirurg Ibn al-Quff al-Masihi. El a mai activat si in cadrul scolii Mansuriya, din Cairo. Cand a murit, Ibn al-Nafis si-a donat casa, biblioteca si clinica spitatului Mansuriya.

Cea mai semnificativa contributie a sa este in domeniul medicinii. Maniera sa de abordare a constat in scrierea unor comentarii detaliate cu privire la lucrarile din trecut, evaluandu-le in mod critic si adaugand propria sa contributie originala. O mare semnificatie a avut-o descoperirea sistemului circulator al sangelui in organism, care a fost redescoperit de catre stiinta moderna dupa un interval de trei secole. El a fost primul care a descris in mod corect structura plamanilor si a bronhiilor, precum si modul in care vasele corpului uman interactioneaza cand e vorba de sange si aer. El a mai elaborat si functia arterelor coronariene de a hrani miocardul (muschiul inimii).

Cea mai voluminoasa dintre lucrarile lui ibn al-Nafis este Al-Shamil fi al-Tibb. Aceasta a fost creata pentru a constitui o enciclopedie medicala. El a scis 300 de volume pentru Al-Shamil fi al-Tibb, dar, din pacate, inainte de moartea sa a publicat doar 80 dintre cele 300 de volume. Chiar si in aceasta forma incompleta, aceasta lucrare este una dintre cele mai vaste enciclopedii medicale din istoria omenirii. Ibn al-Nafis a mai scris si o carte referitoare la oftalmologie. Aceasta carte a fost in mare parte o contributie originala si s-a pastrat pana in zilele noastre. De asemenea el si-a adus contributia si in alte domenii ale stiintei, nu doar in medicina. De exemplu in domeniul dreprului Ibn al-Nafis a scris Mujaz al-Qanun, o carte de jurispridenta (fiqh) bazata pe Sharia (Legea Islamica). In domeniul logicii si al filosofiei el a scris comentarii bazate pe cartile lui Ibn Sina (Averroes) si ale  filosofului grec, Aristotel.

Lucrarile lui Ibn Al-Nafis au integrat cunostintele medicale ale acelui timp, imbogatindu-le, exercitand astfel o influenta semnificativa asupra dezvoltarii stiintei medicale, atat in Orient, cat si in Occident. Totusi, numai una dintre cartile sale a fost tradusa in latina in faza de inceput a carierei sale, motiv pentru care o parte din lucrarea sa a ramas necunoscuta in Europa pentru o perioada indelungata.

Sursa: Forumul Islamul Azi

Traducere: sora Nargis pentru Asociatia Surori Musulmane

Modificari: Khalid