Ibn al-Baitar: cel mai faimos botanist si farmacist arab din Evul Mediu (575 d.Hijri - 646 d.Hijri; 1179 d.Hr. - 1248 d.Hr.)
Abu Muhammed Abdullah Ibn Ahmed Ibn al-Baitar Dhiya al-Din al-Malaqi a fost unul dintre cei mai mari oameni de stiinta ai Spaniei musulmane si a fost cel mai mare botanist si farmacist al Evului Mediu. S-a nascut in orasul spaniol Malaqa (Malaga), catre sfarsitul secolului al-XII-lea d.Hr. El a invatat botanica de la Abu al-Abbas al-Nabati, un botanist erudit, cu care a inceput sa culeaga plante din Spania si din jurul acesteia. In 1219 d.Hr. a parasit Spania, pentru a pleca intr-o expeditie cu scopul de a culege plante si a calatorit de-a lungul coastei de nord a Africii, ajungand pana in Asia Mica. Modul exact in care a calatorit (daca pe apa sau pe uscat) nu este cunoscut, dar printre localitatile importante vizitate de el, se numara Bugia, Qastantunia (Constantinopol), Tunis, Tripoli, Barqa si Adalia. Dupa 1224 d.Hr, a intrat in serviciul lui al-Kamil, guvernatorul Egiptului, si a fost desemnat botanist sef. In 1227 d.Hr. al-Kamil si-a extins dominatia pana la Damasc, si Ibn al-Baitar l-a insotit acolo, fapt care a constituit o oportunitate de a culege plante in Siria. Cercetarile sale cu privire la plante au cuprins o arie vasta, incluzand: Peninsula Araba si Palestina, pe care fie ca le-a vizitat, fie ca a reusit sa adune plante in timpul stationarilor sale in aceste zone. A murit in Damasc, in 1248 d.Hr.
Contributia majora a lui Ibn al-Baitar, lucrarea intitulataKitab al-Jami fi al-Adwiya al- Mufrada, reprezinta una dintre cele mai mari compilatii de botanica in limba araba cu privire la plantele medicinale. Aceasta lucrare s-a bucurat de un statut inalt in randul botanistilor pana in secolul al-XVI-lea d.Hr. si este o opera sistematica ce cuprinde lucrari mai vechi, cu criticismul cuvenit, si care aduce in mare parte o contributie originala. Aceasta enciclopedie cuprinde cam 1,400 de articole diferite, in general plante medicinale si legume, dintre care cam 200 de plante nu erau cunoscute inainte de aparitia sa. Cartea face referire la lucrarile a 150 de autori, in mare parte arabi, si citeaza cam 20 de savanti greci din antichitate. A fost tradusa in latina si publicata in 1758 d.Hr.
Cel de-al doilea tratat monumental, Kitab al-Mlughni fi al-Adwiya al-Mufrada, reprezinta o enciclopedie de medicina. Medicamentele sunt enumerate in conformitate cu valoarea lor terapeutica. Astfel, cele 20 de capitole se refera la plantele care au o importanta in bolile capului, ale urechii, ale ochilor, etc. In ceea ce priveste problemele de chirurgie, el citeaza frecvent din renumitul chirurg musulman, Abul Qasim el-Zahrawi (Albucasis). Pe langa denumirile in limba araba, Ibn al-Baitar a dat si numele grecesc si cel latin al plantelor, facilitand astfel transferul informatiilor.
Contributiile lui Ibn al-Baitar sunt caracterizare de observatie, analiza, si clasificare si au avut o influenta semnificativa asupra botanicii orientale si occidentale, cat si asupra medicinii. Chiar daca Kitab al-Jami fi al-Adwiya al- Mufrada a fost tradusa si publicata destul de tarziu in limbile occidentale, totusi multi savanti studiasera anumite parti din aceasta lucrare, facand referire la ea.
Traducere: sora Nargis pentru Asociatia Surori Musulmane
Sursa: Forumul Islamul Azi
Articole asemanatoare
Imamul Malik ibn Anas
Imamul Abu Hanifa
Imamul As-Shafii