Amr ibn al-As

Postat deAlina in Istoriepe 22.11.2011,0 comentarii

AMR IBN AL-'AS (radiy-Allahu "Ëanhu): Eliberatorul Egiptului (d. 43 A.H.)

S-a relatat ca atunci cand armatele musulmane au fost gata de infruntarea cu cele ale Imperiului Roman de Rasarit situate in Siria, cativa oameni l-au informat pe califul 'Umar ibn Al-Khattab, "Soldatii romani se afla sub comanda lui Artibun (un barbat foarte indemanatic si curajos)." Raspunsul califului a fost urmatorul, "Si noi il avem pe propriul Artibun care se va afla fata in fata cu al lor. Sa vedem care pe care."

Barbatul la care s-a referit 'Umar ibn Al-Khattab era nimeni altul decat eroul nostru de astazi, Amr ibn Al-'As, un adevarat geniu in materie de arta a razboiului, dar si de politica. In perioada contemporana despre firea ingenioasa a eroului nostru s-au scris tomuri intregi. In cele cateva minute care urmeaza vom da curs unora dintre ele.

'Amr ibn Al-'As s-a nascut cu aproximativ 47 de ani inainte de Hijra (577, conform calendarului gregorian). Datorita locului ocupat de familia sa in cadrul comunitatii mekkane, impreuna cu tatal sau s-a regasit printre cei mai activi contestatari ai Islamului si ai Profetului sau. Din acest motiv si profitand de relatia speciala pe care o intretinea cu Abisinia, 'Amr ibn Al-'As a trimis un delegat la regele acestei tari in incercarea de a-l determina sa-i extradeze pe refugiatii musulmani care, pentru o mai mare siguranta, au ales acest colt de lume. Si totusi, in ciuda cadourilor primite cu scop de mita din partea eroului nostru si prieten al sau, vorbele si faptele refugiatilor, precum si mesajul pe care ei l-au primit, au fost mult mai convingatoare.

Oricum, cititorul istoriei timpurii a Islamului va observa multe cazuri interesante ale unor dusmani inraiti ai credintei care mai tarziu se vor converti tocmai pentru a deveni unii dintre cei mai fideli si activi adepti. Intalnim situatii ale unor oameni care au incercat chiar sa-l omoare pe Profet, insa in urma intalnirii au inceput sa-l iubeasca si sa-i accepte mesajul. Eroul nostru a fost un caz clasic de acest gen, dupa mai multi ani de ostilitate la adresa Islamului si a musulmanilor, venind el insusi la Medina pentru a-si anunta convertirea. Acest lucru a avut loc in al optulea an dupa Hijra, la scurt timp inainte de revenirea victorioasa a Profetului in Mekka. Asemenea prietenului sau, geniul militar Khalid ibn Al-Walid, eroului nostru i-a parut foarte rau in legatura cu atrocitatile pe care le comisese impotriva Islamului si a adeptilor sai, fiind asigurat de catre profetul Muhammed (salla-llaahu 'alayhi wa-sallam) ca aceasta convertire la Islam inseamna o pagina noua in viata sa, Islamul stergand toate pacatele trecute ale oricarui convertit.

Datorita inteligentei sale, dublata cu devotamentul fata de credinta, alaturi de alte multe calitati, a fost ales de catre profetul Muhammed (salla-llaahu 'alayhi wa-sallam) emisar la curtea conducatorului Omanului (tara situata in Estul extrem al Arabiei), pentru ca ulterior sa fie numit de catre Profet chiar guvernator, odata cu acceptarea Islamului de catre locuitorii sai. Dupa moartea profetului Muhammed (salla-llaahu 'alayhi wa-sallam), 'Amr ibn Al-'As a luat parte in mod activ la razboiul dus in peninsula impotriva curentului intretinut de apostati. Mai tarziu a fost numit unul dintre cei patru comandanti ai armatei musulmane care i-a infruntat pe romani pe teritoriul Siriei, fiind si unul dintre comandantii responsabili de infrangerea bizantinilor in regiune; pornind de aici, a avut onoarea sa ia parte la eliberarea Ierusalimului din timpul domniei califului 'Umar ibn Al-Khattab, cel care a parasit Medina pentru a fi prezent la inmanarea cheilor orasului Ierusalim de catre patriarhul sau. In timpul bataliilor din regiune, eroul nostru a avut si prima intalnire directa cu romanul Artibun despre care am amintit mai devreme. Iata povestea :

Luptele din regiunea palestiniana dintre armata musulmana si cea romana au fost foarte inversunate, comandantul suprem al romanilor dand dovada de multa iscusinta. Eroul nostru, aflat in fruntea fortelor musulmane, avea nevoie de informatii pe care cercetasii sai nu i le-au putut oferi. Prin urmare, a decis sa si le culeaga singur, riscandu-si propria viata. S-a prezentat in mijlocul ariei de acoperire inamice sub forma unui sol din partea comandantului musulman. Procedand astfel, a avut oportunitatea sa studieze in detaliu capabilitatile si modul de organizare ale inamicului. In orice caz, in urma discutiilor pe care le-a intretinut cu liderul roman, a lasat tuturor impresia ca trebuie sa fie un om deosebit de important in organigrama armatei musulmane, ceea ce i-a si determinat sa ia decizia de a-l elimina prin intermediul unui grup de soldati pe drumul de intoarcere. Inteligentul nostru erou a sesizat, insa, ca in aer pluteste ceva si a inteles cu usurinta ca face obiectul unei curse.

Ce ar fi putut sa faca o singura persoana aflata in zona inamica, impresurata de mii de luptatori ? 'Amr ibn Al-'As si-a pus imediat mintea la contributie si sub masca unei inocente desavarsite a facut cale intoarsa la comandantul roman pentru a-l informa ca a fost placut impresionat de cele pe care le-a auzit din gura sa si pentru a-i sugera sa fie de acord sa se intoarca si sa revina cu alti zece lideri care sa-i asculte punctul de vedere. Comandantul roman a fost pacalit, mergand pe principiul, "Mai bine sa ucid zece lideri musulmani decat unul singur." Prin urmare, a dat semnal oamenilor sai sa amane atacul asupra eroului nostru, in speranta ca acesta ar putea sa se intoarca cu altii care sa pice in capcana.

 

Dupa abandonarea Ierusalimului (Iiya) in mainile musulmanilor (in 638, conform calendarului gregorian) si dupa pierderea regiunii Siria, multi romani s-au retras in colonia invecinata, Egiptul. Dar eroul nostru i-a urmarit, primind aprobarea (de principiu) a califului 'Umar, chiar daca acesta transmisese armatei musulmane sa astepte in cazul in care va primi o scrisoare din partea sa inainte de intrarea pe pamanturile egiptene. 'Amr ibn Al-'As si-a condus cu repeziciune armata catre Egipt, insa cand tocmai se afla la granitele sale, a primit un sol din partea califului. Din cauza instructiunilor pe care le primise anterior, s-a temut ca mesajul ar putea sa insemne abandonarea planului de cucerire a Egiptului, ceea ce l-a determinat sa pastreze tacerea pana cand a patruns pe noile teritorii. Ulterior a intrebat in legatura cu mesajul transmis de calif.

In anul al optisprezecelea dupa Hijra (638 g.), in timpul domniei lui 'Umar ibn Al-Khattab, Egiptul a fost eliberat de catre armatele musulmane aflate sub comanda eroului nostru (care la acea data avea 60 de ani). Astfel, se punea capat controlului roman, dupa o lunga perioada de colonizare care a durat sase secole. De atunci Egiptul s-a aflat sub lumina Islamului, devenind una dintre fortaretele sale si un cimitir pentru dusmanii sai.

In anul 43 A.H. (664 g.) eroul nostru a murit in Egipt, ale carui porti le-a deschis foarte larg pentru Islam, in acest fel lasandu-i drum liber pentru raspandirea in toata zona nordica a Africii.

 


Sursa: Mahmoud Esma'il Sieny - "Heroes of Islam", Editura Darussalam, King Saud University, Riyadh, K.S.A, 2000.

Traducere: AbdurRahman
-

Comentarii aferente acestui articol



Adauga un comentariu

(Your email address will not be published.)