Abu Ayyub al-Ansari

ABU AYYUB AL-ANSARI (radiy-Allahu "Ëanhu): Gazda medinita a Profetului (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam) (d. 52 A.H.)

Hijra(sau emigrarea profetului Muhammed - salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam) de la Mekka la Medina are in spatele sau mai multe evenimente interesante, intre ele inscriindu-se si fraternizarea dintre Al-Muhajirun ('emigrantii din Mekka') si gazdele lor, Al-Ansar ('ajutoarele din Medina'). Una dintre primele masuri luate de catre Profet (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam) dupa sosirea sa la Medina a fost sa dea in grija pe fiecare dintre companion altuia, instaurand astfel un fel de fratie legala. Si, cu adevarat, medinitii (Al-Ansar) s-au comportat ca atare, ajungand ca majoritatea sa-si imparta tot ce avea in mod egal cu fratii sositi din Mekka, unul dintre acestia fiind eroul nostru de astazi, Abu Ayyub Al-Ansari (Khalid ibn Zaid). El s-a bucurat de o onoarea mai mare decat a celorlalti, insa, fiind cel care l-a gazduit pe insusi Mesagerul lui Allah.

In legatura cu sosirea Profetului (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam), istoria ne spune ca fiecare locuitor din fiecare cartier al Medinei pe unde acesta a trecut calare pe camila sa l-a implorat sa vina cu el. Insa, ca un conducator intelept, acesta nu a dorit sa dea dovada de niciun fel de favoritism, respingand orice grup sau persoana, inclusiv pe propriul sau unchi din partea mamei. S-a adresat tuturor spunandu-le sa ii lase in pace camila femela, "Departati-va de ea, caci se afla sub ordin divin si unde se va opri, acolo voi zabovi si eu", el insusi luand mana de pe fraiele sale. Profetul (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam) a descalecat numai dupa ce camila s-a asezat cu totul jos, loc situat chiar in vecinatatea casei eroului nostru.

Abu Ayyub Al-Ansari impreuna cu sotia sa au fost foarte fericiti sa beneficieze de o asemenea mare onoare. Gazda aleasa era unul dintre medinitii care s-au intalnit in secret cu Profetul la Al-'Aqabah, langa Mekka, punand bazele aliantei prin care se angajau sa-l apere atunci cand va emigra la Medina. Pentru a-si arata multumirea de a fi alesi ca gazde, Abu Ayyub si sotia sa au insistat ca Profetul sa stea in camera situata la etajul umilei lor locuinte, dar acesta le-a spus ca este mai bine pentru ei si mai usor pentru vizitatori ca el sa locuiasca la parter. Si Abu Ayyub a acceptat, respectandu-i dorinta Profetului, cu toate ca aceasta schimbare le-a produs o permanenta grija ca nu cumva sa-si deranjeze cu ceva onorabila gazda. Odata, fiind pe punctul de a atipi, Abu Ayyub din greseala a varsat un vas cu apa pe jos. A sarit imediat din asternut si si-a trezit sotia, facandu-si amandoi mari probleme ca apa ar putea sa se infiltreze in tavan si sa-si deranjeze oaspetele, pe profetul Muhammed (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam). Nu au stat mult pe ganduri si au folosit singura patura de pe pat pentru a absorbi o parte a apei, din acel moment noaptea devenind greu de suportat. Pe viitor, Abu Ayyub l-a rugat din nou ca Profetul (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam) sa se mute la etaj, ceea ce s-a si intamplat. Desigur, in curand Profetul a construit o moschee si o camera pentru el insusi chiar in imediata vecinatate, eliberand casa eroului nostru.

Dar rolul eroului nostru nu s-a incheiat aici, Abu Ayyub dovedindu-se un musulman devotat si luand parte in toate campaniile majore, atat la cele desfasurate in timpul vietii Profetului (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam), cat si la cele de dupa moartea sa, in perioada celor patru califi drept-calauziti. Mai mult, Abu Ayyub a supravietuit tuturor si, in ciuda varstei sale inaintate nu s-a dat deoparte din a se alatura armatei musulmane in campaniile intreprinse impotriva opresiunii si injustitiei, inclusiv celor din vremea califului ummayad Mu'awiyah, perioada cand si-a intalnit si moartea. Dar, un om neobisnuit precum eroul nostru, nu ar fi fost deloc multumit cu o moarte si ingropare obisnuite, alaturandu-se armatei musulmane in asediul Constantinopolului, cautand martiriul. In aceasta ultima batalie a vietii sale, Abu Ayyub a fost ranit, iar pe patul de moarte a fost vizitat de catre comandantul armatei, Yazid, cel care l-a intrebat in legatura cu o ultima dorinta. Si, ati putea sa va imaginati numai ce si-a dorit eroul nostru ? Ceva unic, specific numai unui om cum era eroul nostru Abu Ayyub Al-Ansari (radiy-Allahu 'anhu). Acesta a cerut ca imediat ce va muri, sa-i fie asezat corpul pe calul sau si carat in cel mai indepartat punct din teritoriul inamic, unde sa fie ingropat, iar mormantul sau sa fie un semn bun pentru fortele musulmane, care sa-si propuna sa cucereasca respectiva zona.

Dorinta eroului nostru care, din dragoste pentru Allah, a traversat mii de kilometri din Medina pana la Istanbul, s-a indeplinit cateva secole mai tarziu cand Muhammed Cuceritorul a capturat Constantinopulul din mainile bizantinilor.

Sursa: Mahmoud Esma'il Sieny - "Heroes of Islam", Editura Darussalam, King Saud University, Riyadh, K.S.A, 2000.