Abdullah Ibn Abbas

Postat deAlina in Istoriepe 22.11.2011,0 comentarii

'ABDULLAH IBN 'ABBAS (radiy-Allahu "Ëanhu): Invatatul comunitatii islamice(d. 70 A.H.)

Accentul pus de Islam pe stiinta si cercetare este incomparabil fata de oricare alta religie. Si aceasta pentru ca stiinta este pusa pe picior de egalitate cu credinta, asa cum putem citi si din Coran,

"...Allah ii va ridica cu [cateva] trepte pe aceia care cred dintre voi si pe aceia carora li s-a dat stiinta ..." (trad.sensurilor 58 : 11)

Pentru ca in alt verset cunoasterea sa fie considerata o borna obligatoriu de atins pentru cei care au teama de Allah si sunt drept-credinciosi.

"Singurii ce se tem de Allah sunt invatatii dintre robii Sai." (trad.sensurilor 35 : 28)

De asemenea, Profetul Islamului a spus, "Este o obligatie pentru fiecare musulman sa cerceteze cat mai mult." Iar pretul rascumpararii cerut in prima batalie a Islamului (Badr) pentru fiecare prizonier care poseda cunostinte din diverse domenii a fost acela ca fiecare dintre ei sa-i invete carte pe 10 copii musulmani.

Si aceasta era starea de spirit in care a vazut lumina zilei pentru prima data eroul nostru de astazi. 'Abdullah ibn 'Abbas, fiul unchiului Profetului, Al-'Abbas, s-a nascut cu numai trei ani inainte de Hijra; din acest motiv s-a dovedit a fi un baietas norocos despre care putem afirma ca si-a petrecut toti anii sai de formare pe genunchii Profetului. De fapt, inca de cand a implinit sapte ani eroul nostru a ramas in mod constant in compania varului sau, profetul Muhammed (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam), obisnuind sa-i pregateasca apa pentru spalarea rituala, sa se roage in urma sa si chiar sa calareasca impreuna in anumite calatorii. In ciuda varstei sale foarte fragede, 'Abdullah s-a comportat ca o persoana adulta atat in ceea ce priveste inteligenta, fiind inzestrat cu o minte agera, cat si in ceea ce priveste modul de gestionare a sentimentelor. El ne relateaza ca, "Odata Profetul a dorit sa se purifice pentru rugaciune, iar eu m-am grabit sa-i aduc apa. Apoi s-a ridicat in picioare, gata sa inceapa, si mi-a facut semn sa ma asez langa el, dar eu mi-am ocupat locul in urma sa. Dupa ce rugaciunea a luat sfarsit, Profetul (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam) m-a chestionat, 'De ce nu te-ai asezat langa mine, 'Abdullah ?' Iar eu i-am raspuns, "Å¡Esti prea maret in ochii mei ca sa imi permit sa fac asa ceva.' Profetul (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam) a fost placut impresionat de raspunsul inteligent oferit de catre copilul 'Abdullah. Si-a ridicat mainile inspre cer, rugandu-se : "O, Allah ! Inzestreaza-l cu intelepciune si invata-l [maiestria] de a interpreta [Coranul]."

In mod evident, Allah Preainaltul a raspuns rugii profetului, pe toata durata vietii eroului nostru neexistand o alta persoana care sa-l intreaca in chestiuni religioase, literare sau istorice. Dar eroul nostru nu a dobandit toata aceasta cunoastere profunda prin intermediul vreunui miracol, ci cu ajutorul inteligentei sale, posedand o pofta de nepotolit pentru a invata. Deja am luat act de permanenta companie aratata Profetului (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam), pentru a invata cat de mult putea de la acesta. Dupa moartea Profetului (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam) 'Abdullah ibn 'Abbas a continuat sa stranga nestematele cunoasterii de la varstnicii companioni ai lui Muhammed (salla-Llaahu 'alayhi wa-sallam). In acest sens, ne povesteste : "Atunci cand imi ajungea la urechi vestea ca un anumit companion al Mesagerului lui Allah poseda o anumita relatare din traditia profetica, sau hadis, eram in stare sa merg deindata la casa sa, in timpul odihnei de dupa-amiaza. Ma pregateam sa-l astept la scarile casei sale, preferand sa infrunt rafalele vantului decat sa-l deranjez. Cand respectivul companion iesea afara, obisnuia sa ma intrebe : 'O, var al Profetului, ce ti-a indrumat pasii pana aici ? Ai fi putut sa ma anunti de sosirea ta si as fi venit sa te intampin.' Raspunsul meu era : 'Este datoria mea sa vin pana aici. Pentru ca oamenii sunt cei care trebuie sa caute stiinta si nu aceasta sa alerge dupa oameni.' Iar apoi il intrebam in legatura cu hadisul pentru care am venit." Si tot el ne-a mai impartasit faptul ca era in stare, uneori, sa intrebe chiar si 30 de persoane in legatura cu acelasi subiect.

Acestea sunt motivele pentru care 'Abdullah ibn 'Abbas a obtinut titlul de "invatat al comunitatii islamice", fiind in permanenta goana dupa obtinerea de raspunsuri si posedand o inteligenta sclipitoare.

Un studiu atent al vietii sale dedicate invatarii ne ofera toate elementele care sa ne conduca la creionarea modelului initial al savantului musulman, fiind o autoritate competenta in aproape toate domeniile stiintei care existau la acea data. Un contemporan al sau l-a descris astfel : "Niciodata nu am intalnit pe cineva care sa cunoasca mai mult in legatura cu traditia profetica in afara lui Ibn 'Abbas si nici nu pot spune ca altcineva stia mai bine despre domeniul normativ sau sistemul decizional ale lui Abu Bakr, 'Umar si 'Uthman (radiy-Allahu 'anhum), cum nici nu pot afirma ca era altul mai bine informat in domeniile lingvistic, poetic, al exegezei coranice sau ale metodelor de calculatie a mostenirii. Fiecare om de stiinta care il asculta, ii admitea pe loc superioritatea si fiecare dintre cei care il solicitau obtinea un raspuns care sa il satisfaca."

Dupa cum se poate observa, nu credem ca este nicio exagerare daca vom spune ca eroul nostru 'Abdullah ibn 'Abbas era o scoala sau universitate "ambulanta", asa cum putem deduce sin din urmatoarea relatare despre el :

"Oamenii isi facusera un obicei din a-l vedea pe Ibn 'Abbas si ei veneau intrun numar atat de mare incat drumurile care duceau catre locuinta sa se blocau. Mi-a solicitat sa-i aduc niste apa sa-si faca ablutiunea, apoi mi-a spus sa chem pe oricine doreste sa obtina informatii in legatura cu Coranul. Am iesit din casa si am facut public anuntul. Oamenii au intrat, iar casa a devenit rapid neincapatoare. Au inceput sa puna intrebari, iar el le-a raspuns nedumeririlor, invatandu-i si lucruri suplimentare. Apoi le-a cerut sa elibereze camera astfel incat sa permita si altora sa intre. Acestia s-au conformat, iar Ibn 'Abbas m-a solicitat din nou sa chem in casa pe toti aceia care doresc informatii in legatura cu cele care sunt permise sau interzise (halal siharam). Oamenii au umplut casa pana la refuz, obtinand chiar si mai mult decat au intrebat, dupa care au iesit afara si i-am invitat pe cei interesati de legile mostenirii. Dupa ce si acestia au iesit satisfacuti, camera a fost pregatita pentru studentii in filologie si poezie. Si acestia, ca toti ceilalti, au obtinut chiar mai mult decat au intrebat."

Asa stand lucrurile, mai tarziu, pentru a le simplifica studentilor sai misiunea, 'Abdullah ibn 'Abbas a alocat o zi anume din saptamana pentru predarea unui anumit subiect (in termenii zilelor noastre, pusese la punct un orar) : o zi era dedicata studierii Coranului, o alta - hadisurilor (traditia profetica), pe cea de-a treia - istoriei, a patra - pentru jurisprudenta etc.

Cu toate acestea, atunci cand vine vorba sa vorbim despre Ibn 'Abbas savantul si profesorul, nu ar trebui sa ignoram faptul ca nu doar stiinta a constituit punctul sau forte. Mai important decat orice este faptul ca el si practica ceea ce preda, atitudinile si actiunile sale fiind in concordanta cu invataturile insusite. Era o persoana smerita care, din teama de Allah Preainaltul, ar fi putut sa planga foarte mult, mai ales cand recita versetele coranice in care este descris Infernul si pedeapsa din Viata de Apoi. De asemenea, era omul generozitatii fara granite, la masa caruia oricine isi gasea un loc.

Datorita acestor calitati, 'Abdullah ibn 'Abbas si-a castigat un mare respect. Se povesteste ca intrun an, califul ummayyad Mu'awiyah a mers la Mekka pentru Pelerinaj. Acelasi lucru l-a facut si Ibn 'Abbas. Numai ca numarul celor care l-au urmat pe Ibn 'Abbas a fost cu mult mai mare decat cel al persoanelor aflate in compania califului.

Tot istoria ne spune ca, in ciuda varstei sale fragede, Ibn 'Abbas intotdeauna era consultat de catre diferiti califi, inclusiv de catre 'Umar ibn Al-Khattab, acesta punand mai mare pret pe opiniile sale decat pe cele care veneau de la persoane mai in varsta.

Ibn 'Abbas a murit in Taif la varsta de 71 (?) de ani.

 


Sursa: Mahmoud Esma'il Sieny - "Heroes of Islam", Editura Darussalam, King Saud University, Riyadh, K.S.A, 2000.

Traducere: AbdurRahman
-

Comentarii aferente acestui articol



Adauga un comentariu

(Your email address will not be published.)